• Acasa
• Scop și obiective
• Consiliu editorial
• Acces si Indexare
• Redactare
• Recenzare
• Arhiva
• Trimite articol
• Conferinta
• Contact
• U.C.B.

Reprezentarea convențională a venitului ca flux monetar - salarii, profituri, rente și transferuri exprimate în unități valutare - a servit multă vreme drept pilon central al analizei bunăstării economice. Cu toate acestea, această reducere a venitului la forma sa monetară ocultează sistematic dimensiuni ale bunăstării umane care sunt substantive, măsurabile și relevante din perspectiva politicilor publice. Elaborăm un cadru teoretic pentru reprezentarea multidimensională a venitului, valorificând contribuții din economia bunăstării, teoria instituțională, teoria capitalului uman, economia ecologică și etica capacităților. Argumentăm că venitul, conceput în mod adecvat, cuprinde nu doar fluxuri monetare, ci și transferuri nemonetare, producția casnică și timpul liber, capitalul social și relațional, capitalul uman și cel al cunoașterii, înzestrările de capital natural și de mediu, precum și expansiunea capacităților umane. Fiecare dimensiune este teoretizată, ilustrată cu repere de referință și încadrată într-o arhitectură conceptuală coerentă, exprimată printr-o reprezentare aditivă compozită. Sunt identificate trei limitări structurale ale conceptului convențional de venit monetar - invizibilitatea producției non-piață, confundarea fluxurilor de venit cu dotările de active subiacente și problema comparabilității ajustate la prețuri - fiecare dintre acestea generând distorsiuni sistematice în evaluarea bunăstării și în conceperea politicilor publice. Cadrul acordă o atenție deosebită reformulării seniene a venitului ca expansiune a capacităților, argumentând că factorii de conversie - individuali, sociali, instituționali și de mediu - determină eficiența cu care resursele monetare și nemonetare se traduc în libertăți umane reale. Lucrarea se încheie cu implicații pentru măsurare, politica de redistribuire și conceperea sistemelor de protecție socială, cu relevanță specială pentru economiile în tranziție și cele în curs de dezvoltare care parcurg procesul de aderare la UE, unde armonizarea reglementară și îmbunătățirea instituțională pot genera câștiguri substanțiale de venit în termeni de capacități, independent de convergența monetară. Articolul a fost elaborat în cadrul Subprogramului 030101 „Fortificarea rezilienței, competitivității și durabilității economiei Republicii Moldova în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană”, finanțare instituțională.