• Acasa
• Scop și obiective
• Consiliu editorial
• Acces si Indexare
• Redactare
• Recenzare
• Arhiva
• Trimite articol
• Conferinta
• Contact
• U.C.B.

În timp ce digitalizarea crește considerabil riscul de apariție a unor atacuri cibernetice asupra infrastructurilor cheie ale țării, aceasta oferă și soluții inedite de detectare și răspuns cât mai rapid în fața amenințărilor, soluții de cooperare eficientă între state, cu scopul întrajutorării în situații critice și prevenirii atacurilor transfrontaliere. Folosind metoda studiului de caz, am identificat și analizat un atac cibernetic important îndreptat împotriva României în anul 2015, atribuit grupului Advanced Persistent Threat 28, cunoscut și ca Fancy Bear/Sofacy, ce a urmărit obținerea de informații sensibile și destabilizarea anumitor sectoare economice și politice ale țării, printre altele. Însă, în situații precum cea antemenționată, ies la iveală beneficiile unei colaborări strânse a României cu NATO și Uniunea Europeană, care acordă sprijin mai ales atunci când vine vorba de un atac de tip ATP, cum este cazul în speță. În ultimii ani, această alianță România-NATO a fost consolidată tocmai datorită evoluției rapide si diversității riscurilor la care suntem expuși în contextul digitalizării, fapt pentru care România se implică activ, participând la exerciții de simulare a atacurilor cibernetice, tocmai din dorința de a preveni și limita numărul acestora. Era digitală, privită din prisma menținerii ordinii și siguranței naționale, poate fi considerată atât o amenințare, cât și o oportunitate, depinde din ce unghi privim și ce latură lăsăm să cântărească mai mult. Un element decisiv îl reprezintă poziția statului în fața provocărilor și gradul de conștientizare a pericolelor, atâta timp cât guvernul adoptă strategii inovative și eficiente de protecție, potrivite contextului, gradul de siguranță națională este unul cel puțin satisfăcător.