• Acasa
• Scop și obiective
• Consiliu editorial
• Acces si Indexare
• Redactare
• Recenzare
• Arhiva
• Trimite articol
• Conferinta
• Contact
• U.C.B.

Acest articol explorează dinamica finanțării educației în România și impactul acesteia asupra eficienței sistemului educațional național. Utilizând date statistice recente și perspective empirice, analiza evidențiază provocările sistemice legate de subfinanțare, disparitățile regionale și guvernanța educațională. De asemenea, sunt examinate inițiativele de politică educațională, precum strategia „România Educată”, fiind propuse măsuri de reformă menite să alinieze educația românească la standardele Uniunii Europene. Educația reprezintă un element fundamental în dezvoltarea societăților moderne, iar finanțarea acesteia este esențială pentru a asigura atât calitatea, cât și echitatea în cadrul sistemelor educaționale. Modelele de finanțare—publice, mixte sau private—au un rol semnificativ în modelarea rezultatelor educaționale, iar utilizarea metodelor de evaluare cantitativă, precum analiza envolopei datelor (DEA) sau modelele cu valoare adăugată, permite o evaluare obiectivă a performanței. În același timp, este necesară o reformă sistemică, axată pe profesionalizarea cadrelor didactice, modernizarea infrastructurii, extinderea formării continue și implementarea echilibrată și eficientă a tehnologiei educaționale.