Capabilitățile dinamice sunt considerate a fi expresia unei agilități organizaționale ridicate, indiferent de mărimea și scopul organizației. Abordările teoretice privind capabilitățile dinamice tind să le asocieze cu organizația ambidextră caracterizată printr-un raport optim între activitățile de explorare și exploatare. Capabilitatea dinamică este definită de trei elemente cheie: capacitatea de învățare-inovare, capacitatea de integrare și coordonare și capacitatea de a genera soluții fezabile în raport cu unele criterii optime. Antreprenoriatul se bazează pe inovație, asumarea riscurilor și utilizarea optimă a resurselor disponibile în cadrul unei activități lucrative. Apetitul antreprenorului pentru inovație și asumarea riscurilor este o caracteristică specifică a activității de explorare, în timp ce utilizarea optimă a resurselor în sens lucrativ este expresia activității de exploatare. Scopul acestui articol este de a aduce în prim-plan faptul că inițiativa antreprenorială și materializarea acesteia implică crearea și operarea de către antreprenor a uneia sau a mai multor capabilități dinamice.