REMITERILE BĂNEȘTI - CAZUL ROMĀNIEI
Autor (i): Cornelia Serena PAȘCA
JEL: J61, F24, D31.
Cuvinte cheie: remiterile migranţilor, motivele care stau la baza remiterilor.
Abstract:
Există
o īntregă literatură legată de motivele care stau la baza remiterilor. Cel mai
cunoscut şi citat articol pe acest subiect aparţine lui Lucas şi Stark, care au
īmpărţit motivele pentru care oamenii remit īn motive altruiste şi motive
personale. La nivel microeconomic, principalii beneficiari ai remitenţelor sunt
īnșişi remitenţii şi apropiaţii acestora, iar, la nivel macroeconomic,
beneficiile constă īn creşterea consumului intern, reducerea sărăciei,
redresarea, īn cazul unor şocuri sau dezechilibre macroeconomice, susţinerea
balanţei de plăţi. Comportamentul migranţilor care remit bani īn ţara de
origine este influenţat de factori precum genul, vārsta, nivelul educaţiei,
starea civilă, poziţia īn familie, perioada de şedere īn ţara destinatară şi
oportunităţile din ţara de destinaţie. Aproximativ 3 milioane de romāni
lucrează īn străinătate, iar remitenţele reprezintă un avantaj economic pentru
ţară deoarece acestea stimulează consumul şi investiţiile şi īmbunătăţesc
nivelul de trai al societăţii. Remiterile reprezintă o sursă esenţială de
fonduri externe pentru ţările īn curs de dezvoltare. Īn perioada 2003 – 2013, romānii plecaţi īn afara ţării au trimis peste
54 miliarde euro, sumele intrate de la muncitorii din străinătate atingānd
apogeul īn anul 2008 (7,765 miliarde euro), urmānd ca, după izbucnirea crizei
economice, remiterile să scadă drastic, reducāndu-se la aproape jumătate,
īn anul următor.